Ai facut, mereu, tot ce a tinut de tine pentru a le da celor din jur cat mai multe dovezi ale bunei tale credinte. Ti-ai pus sufletul pe tava, asteptand doar
Cat de curajos sa fii ?!?
Despre dragoste…
„Nefericirea este mult mai usor de exprimat decat fericirea. Amaraciunea ne face constienti de propria noastra existenta, chiar daca aceasta se manifesta sub forma unui monstruos egoism: durerea mea este unica, nervul care tresare este al meu si al nimanui altcuiva.
Suflet gol, rănit de dor…
Cea mai dureroasă dragoste este, fără-ndoială, cea neîmpărtăşită. Simţi cum îţi arde sufletul de dorinţa de a-i arăta celui iubit cât de mult îl iubeşti! Și poate chiar asta ai făcut din prima clipă când l-ai văzut… Te topești la gândul că, poate, măcar cu o scurtă privire, îți va observa prezența, dorința, așteptarea…
El, rece ca un iceberg colosal,
Nici nu știu cum să încep…
… aceste rânduri, introducerea parcă nu se vrea așternută pe hârtie, gandurile mele zburdă spre subiect, spre cuprins direct. Citind jurnalul negru al vieții mele din ultimii ani, am realizat cât de tulburată, cât de frământată eram,
Lui
Respir cu greu la auzul vorbelor lui.
Mă doare prea tare, dar nu o să-i spun.
Eu cu mine
“Alături de tine am învățat ce e minciuna, ce gust are frica, am atins pielea aspră a trădării…”
Fiindcă de azi nu mai sunt a ta
Am rătăcit așteptându-te, am sperat că mai poți simți zbuciumul din sufletul meu, că mai poți auzi glasul care te strigă în șoaptă, ochii înlăcrimați de dor! Te-am dorit să îmi alini, cu mângâierile tale, setea de tine…
Însă tu ești mult prea departe!
Te simt cum râzi, cum vibrezi, cum trăiești! Fără mine…
Mă întreb dacă am rămas măcar o amintire, dacă uneori îți mai dorești să-mi simți mirosul, dacă mai există măcar un gând, rătăcit în tine, la ce am fost noi doi…
