„Dincolo de dorința de a fi, exprimată prin posibilități personale și niveluri de aspirație, dincolo de dorința de “a avea”, care ține de trebuință și de simț critic, mai rămâne încă ceva. Este fondul conștiinței noastre, exprimată în limbajul comun prin întrebarea cum ne simțim. Este starea fără dorințe, fără disconfort. Este o reflectare a spiritului în sine sau ceea ce sesizăm când spiritul se întoarce asupra lui însuși prin fenomenul de introspecție.

Putem considera această stare ca fiind linia de zero, punctul de plecare al vieții noastre psihice. În mod normal această stare exprimată prin sentimentul de ”a fi” trebuie să se situeze ușor deasupra liniei zero, spre o motivare afectivă pozitivă. Este starea corespunzătoare sentimentului caracterizat prin ” bucuria de a fi”. Vrem sau nu vrem să admitem, în stadiul actual de cunoaștere trebuie să spunem că psihicul este în sine, ca și corpul, o sferă, un camp energetic. Există ca urmare un nivel energetic foarte bine delimitat, propice stării noastre de sănătate. Acest nivel este cel care corespunde motivării noastre afective, sentimentului caracterizat prin bucuria de a fi. Psihicul, creierul, toate celulele noastre au nevoie, pentru a-și menține un echilibru fiziologic și pentru a avea, o funcționalitate optimă de reflectare în plan biochimic a motivării noastre afective, de bucuria de a fi. Acest nivel psihologic cu corelate energetice, informaționale, biochimice și neurofiziologice reflectate până la ultima celulă din noi corespunde armoniei noastre interne și externe. Nu poate exista sănătate, dezvoltare și funcționare optimă fără să existe o armonie funcțională între coștientul și inconștientul nostru, între funcțiile noastre interne, între noi și semeni, între noi și Cosmos. Toate aceste verigi sunt strâns legate și interdependente.

Continuă să citești Bucuria de a fi