Despre căutări… (I)

Poți încerca să escaladezi oricâte vârfuri, poți alege cele mai aprige bătălii, poți să te arunci în necunoscutul oricăror teritorii, poți să cauți cele mai crunte confruntări în jungla urbană, atâta timp cât alegerile tale sunt determinate exclusiv de reacția pe care o aștepți din partea altora, de încercarea ta de a impresiona, de a smulge un zâmbet, un cuvânt, o atingere din partea celuilalt, nu te vei regăsi!

Nu te vei simți mai bun, mai aprig, mai curajos fără aprobarea celuilalt, dupa care tânjești…

Iar absența reacției așteptate, dorite, nu va face decât să-ți adâncească amărăciunea, să-ți piardă urmele în pustiul continuei căutări!

Hai, mai bine, să nu ieșim deloc din propria grădină, pentru o seară! Să ne așezăm pe iarbă și să mirosim vântul! Să nu mai căutăm privirea acompaniatoare a altuia nici măcar dintr-o fotografie! Să ne lăsăm capul odihnit pe perna mătăsoasă a ierbii și să ne îngânăm cu frunzele…

Scoate-ți pantofii umblați pe drumuri străine și atinge, cu vârfurile degetelor, roua propriilor dimineți! Iar, apoi, lasă-ți cărările să-ți aștearnă pașii, caută să-ți luminezi singur calea, cu felinarul propriei experiențe, nu te mai lăsa ghidat de frânturile de lumină pe care le cauți pe sub ușile închise ale altora…

Dă-ți, ție însuți, binecuvântarea!

Anunțuri

Pantofii mei galbeni

pantofi-galbeni

Visând, intrăm în acea lume fantastică , minunată, unde totul e posibil şi unde cele mai intense dorinţe, dar şi cele mai aprigi frici prind viaţă, devenind REALITATE , realitatea noastră timp de…un vis, de…o noapte, sau …

Continuă să citești Pantofii mei galbeni

Alegeri dificile

Dacă fac așa… oare e bine? Dar dacă aleg asta, oare e în regulă? Ce va zice… mama (tata, iubitul meu, șeful, vecina, lumea), dacă…? Dar dacă…? Nu vreau să greșesc! Vreau să fiu sigur că asta e alegerea corectă! Mi-ar părea rău să văd că m-am păcălit singur, nefiind în stare să văd ce variantă ar fi mai bună pentru mine!

Alegerile simple sunt acele alegeri în care beneficiile unei variate sunt evidente, în defavoarea alteia sau altora. Alegerile dificile apar, însă, în acele situații în care toate variantele au beneficii care ne atrag, deseori într-o măsură similară…

Să rămân în relație, să îi iert infidelitatea? Să îi mai dau o șansă, sau să îl părăsesc?

Să o cer în căsătorie și să renunț la independența mea, sau să îi spun că nu doresc să formalizăm relația noastră și ea să mă părăsească, așa cum mi-a spus?

Continuă să citești Alegeri dificile

Cat de curajos sa fii ?!?

Ai facut, mereu, tot ce a tinut de tine pentru a le da celor din jur cat mai multe dovezi ale bunei tale credinte. Ti-ai pus sufletul pe tava, asteptand doar

Continuă să citești Cat de curajos sa fii ?!?

Dreptul meu

Am lăsat totul să mă schimbe. Orice persoană, ori întâmplare, orice vorbă. Un lucru însă l-am făcut sincer și pe dos decât mi s-a spus: am iubit mereu ca în ultima oră din viață, respingând vocea rațiunii.

Am iubit oamenii, le-am dăruit tot ce am avut mai bun și am susținut că nu am nevoie de nimic în schimb. Mi-am dat seama prea târziu cât de mult greșeam. Dacă nu ceream nimic, atunci de ce mă mai supăram când chiar nu primeam ceva?

Continuă să citești Dreptul meu

Confesiuni

Mi-e dor de copilul din mine care nu se temea să spună o prostie chiar dacă râdeau toți de el, care răspundea cu cea mai pură sinceritate oricărei întrebări, de parcă normele sociale nu existau, care se bucura de clipa prezentă fără grija zilei de mâine. Mi-e dor de momentele în care nimic nu mă speria și în care priveam totul prin lentilele roz ale iubirii cu care eram înconjurată.

Continuă să citești Confesiuni

Lucruri mici

Prinși în goana asta șoricească, rat race-ul despre care acum ceva ani, vreo cincisprezece cred, doar profii de engleză ne povesteau că ar descrie munca de la ei, ceilalți, din marile orașe cu zgârie-nori, uităm să ne gândim și la nevoile noastre, la plăcerile pe care le aveam cândva, la lucrurile mici care făceau diferența.

Avem un mare proiect de viață, a cărui anvergură uneori ne intimidează, iar ritmul alert în care ne trăim existența ne lasă prea puțin clipe de liniște în care să facem ceva doar de dragul de a face…

Continuă să citești Lucruri mici

Căutându-mă printre cuvinte

Mă declar vinovată! Vinovată că las totul să mă sensibilizeze. Ar trebui să fiu, vorba cântecului – bad, bold, wiser, tough, hard, stronger, calm – dar nimic nu mă poate face insensibilă.

Mereu emoționată de orice vorbă sau poveste, mereu empatică, am ajuns să mă bucur alături de celelalte și pentru ceilalți mai mult decât pentru mine însămi sau de împlinirile mele. M-am pierdut în gândurile celorlalți și acum îmi este greu să mă regăsesc. Umblu prin mine ca printr-o bibliotecă încercând să aflu ce mă definește, ce îmi place sau îmi displace, cine sunt eu, dar, mai ales, de ce plâng?

Continuă să citești Căutându-mă printre cuvinte

M-am îndrăgostit de tine!

Am încercat să trăiesc o altă viață

Departe de tine și de lumea toată;

Dar tot ce am reusit să fac, nu bine,

A fost să mă îndragostesc mai rău de tine!

Melania