Poți încerca să escaladezi oricâte vârfuri, poți alege cele mai aprige bătălii, poți să te arunci în necunoscutul oricăror teritorii, poți să cauți cele mai crunte confruntări în jungla urbană, atâta timp cât alegerile tale sunt determinate exclusiv de reacția pe care o aștepți din partea altora, de încercarea ta de a impresiona, de a smulge un zâmbet, un cuvânt, o atingere din partea celuilalt, nu te vei regăsi!
Nu te vei simți mai bun, mai aprig, mai curajos fără aprobarea celuilalt, dupa care tânjești…
Iar absența reacției așteptate, dorite, nu va face decât să-ți adâncească amărăciunea, să-ți piardă urmele în pustiul continuei căutări!
Hai, mai bine, să nu ieșim deloc din propria grădină, pentru o seară! Să ne așezăm pe iarbă și să mirosim vântul! Să nu mai căutăm privirea acompaniatoare a altuia nici măcar dintr-o fotografie! Să ne lăsăm capul odihnit pe perna mătăsoasă a ierbii și să ne îngânăm cu frunzele…
Scoate-ți pantofii umblați pe drumuri străine și atinge, cu vârfurile degetelor, roua propriilor dimineți! Iar, apoi, lasă-ți cărările să-ți aștearnă pașii, caută să-ți luminezi singur calea, cu felinarul propriei experiențe, nu te mai lăsa ghidat de frânturile de lumină pe care le cauți pe sub ușile închise ale altora…
Dă-ți, ție însuți, binecuvântarea!
diplomația sentimentelor 