Cum ar fi să nu mai spunem nimic, pentru patru minute, și să încercăm doar să ne privim? Să ne uităm unul în ochii celuilalt și să încercăm doar să simțim…

Să ne imaginăm că suntem doi oameni care abia acum se cunosc, care nu s-au mai văzut niciodată. Ce ai căuta în ochii mei? Ai căuta să afli dacă îmi place cum arăți, te-ai întreba dacă am văzut rimelul curgându-ți pe la colțurile ochilor? M-aș întreba ce caut aici, în fața ta, aș încerca o stare de disconfort, cum, deși cu toate hainele pe mine, parcă te-aș simți atingându-mi, cu ochii, pielea…

Continuă să citești Patru minute de liniște, patru minute de „noi”