Cum ar fi să nu mai spunem nimic, pentru patru minute, și să încercăm doar să ne privim? Să ne uităm unul în ochii celuilalt și să încercăm doar să simțim…

Să ne imaginăm că suntem doi oameni care abia acum se cunosc, care nu s-au mai văzut niciodată. Ce ai căuta în ochii mei? Ai căuta să afli dacă îmi place cum arăți, te-ai întreba dacă am văzut rimelul curgându-ți pe la colțurile ochilor? M-aș întreba ce caut aici, în fața ta, aș încerca o stare de disconfort, cum, deși cu toate hainele pe mine, parcă te-aș simți atingându-mi, cu ochii, pielea…

Dar hai, mai bine, să ne imaginăm că deja ne cunoaștem… că ne întâlnim, deja, de vreo două-trei luni și că, în ochii noștri, ne ghicim deja dorința, pasiunea, curiozitatea, jocul… cu focul. Mă rușinez, privindu-te, de transparența gândurilor mele păcătoase… Mă întreb, privindu-ți ochii, ce planuri ai cu mine pentru seara asta, cât de cald va fi roșul din paharul cu vin, cât de tandră va fi dimineața…

Și, după câțiva ani, împreună fiind, m-aș întreba, aruncându-mă în apele adânci ale irișilor tăi, dacă nu ai dori să te cauți și în alte părți, dacă nu mi-ar plăcea să mă caut și în altcineva…

Sau poate nu! M-aș uita în ochii tăi și aș încerca să aflu de unde îți iei hotărârea, unde găsești răspunsurile, cum îţi stăpânești lumea, m-aș înspăimânta un pic să văd ce planuri mari avem noi doi…

Și mi-aș mai imagina ce aș găsi în ochii tăi peste douăzeci de ani… Resentimente, frustrări, mii de nemulțumiri pe care și zilele, una după alta, ni le-au făcut “cadou” parcă atunci când credeam că nu poate fi mai rău… sau mai bine? Te-ai uita la mine cu o durere mută, prin care mi-ai reproșa toți anii în care nu am știut să te fac fericită? Sau m-ai privi cu acea căldură înțelegătoare pe care, am văzut, și mama ta o avea în ochi când te privea pe tine?

Mi-aș dori să ne putem privi, în liniște, ochi în ochi, și peste cincizeci de ani! Să nu avem răbdare să treacă cele patru minute de liniște, pentru că noi, încă, mai avem atâtea vorbe frumoase să ne spunem! Mi-aș dori să te pot și eu privi, draga mea, așa cum un vechi iubit, prieten, camarad își privește perechea… Și să te văd la fel de frumoasă cum erai în acea zi, în acel moment special, în acele prime patru minute de liniște!