Ciocolata cu ardei iute 😊

1400440_335725266625771_2497865554401973023_o

Eu, la supărare, mă “arunc” direct într-o tabletă de ciocolată cu ardei iute. Şi nu numai la supărare. Uneori mi se pare că bucăţica aceea de ciocolată ar fi o gură de fericire, cu care mă apropii mai mult de vacanţă, de relaxare, de mine însămi… E mica mea dependenţă, acel ceva care face soarele mai zâmbitor…

În(tre) noi e o “chimie” interesantă… Sursa inepuizabilă a fericirii are de-a face (şi) cu chimia – e demonstrat ştiinţific! Mai precis, cu chimia corpului nostru. Zestrea genetică a fiecaruia dintre noi presupune un număr de “receptori” ai fericirii, receptori care aşteaptă, pentru a se activa, să fie “hraniţi” cu endorfine şi serotonină. Cu cât aceştia sunt mai bine “hrăniţi”, cu atât mai multă fericire emană. Iar bucaţica mea de ciocolată cu ardei iute chiar reuşeşte să mă binedispună! 😄

Endorfinele au un efect similar morfinei, reducând senzaţia de durere. Despre serotonină se spune că ar fi ‘hormonul fericirii’, direct implicat in ‘chimia dragostei’.

Endorfinele sunt eliberate in prezenţa luminii puternice, a anumitor alimente (printre care, vai, ce coincidenţă, şi ciocolata şi ardeiul iute cu a sa capsaicină ce determină o uşoară senzaţie de durere), în cadrul exerciţiilor fizice, în timpul râsului, al activităţilor sexuale.

Ştiu că mulţi nu au (şi) “aplecarea” mea către ciocolată: endorfinele le sunt oferite de exerciţiile fizice intense, spre exemplu.

În privinţa serotoninei, mâncarea bogată în carbohidraţi poate asigura, pe moment, o stare de calm, pace şi satisfacţie. Te poţi simţi in plină formă, însă, din păcate, starea asta nu durează prea mult, deoarece nivelul insulinei va scădea, conducând la pierderea energiei, uneori la stări cu valenţe depresive. Iar dacă primul gând ar fi: “Porţie dublă de dulciuri, vă rog!”, mai bine lasă… Nu prea funcţionează….

Nimic nu e intâmplător! Nici măcar obiceiul de a imi aduce aminte, când imi e mai greu, de draga mea bucaţică de ciocolată cu ardei iute!